Sanctum
Home » Istorii de succes. Digest » Ce avem de învăţat de la alte sisteme de învăţământ?
Ce avem de învăţat de la alte sisteme de învăţământ?
Sursă foto: http://www.suntparinte.ro/

Ce avem de învăţat de la alte sisteme de învăţământ?

Distribuie articolul:

De ce în unele ţări copiii obţin performanţe şcolare mai bune decât copiii din alte ţări? Cum ar fi să îţi creşti copilul într-o lume nouă, în care educaţia să îi ofere super-puteri? Cele mai bune rezultate şcolare sunt obţinute de copiii din Coreea de Sud, Finlanda şi Polonia, conform Programul Internaţional de Evaluare a Studenţilor (PISA). Acesta a fost introdus în 2000, pentru a evalua abilitatea adolescenţilor de a gândi critic şi de a rezolva probleme de matematică, probleme de citire şi de ştiinţă peste tot în lume.

Programul este un instrument util pentru a putea face comparaţii şi a descoperi elementele care diferenţiază rezultatele între ţări în privinţa eficienţei sistemului de învăţământ.

Amanda Ripley este autoarea cărţii Cei mai deştepţi copii din lume şi cum au reuşit acest lucru” şi cea care a realizat o analiză a ţărilor cu performanţe bune la PISA: Coreea de Sud, Polonia şi Finlanda.

Educaţia în Finlanda a avut cea mai rapidă şi extinsă creştere începând cu anii ‘70. Programele de formare a cadrelor didactice au devenit mult mai riguroase şi selective, profesia de dascăl devenind una dintre cele mai respectate din ţară, iar cariera de învăţător pentru clasele primare – una dintre cele mai vânate. Profesorii se bucură de prestigiu, întrucât doar cei mai buni studenţi sunt selectaţi pentru a deveni cadre didactice (unul din 10 candidaţi sunt admişi) şi după ce au ajuns profesori, au libertate în abordarea curriculum-ului, fiind încurajaţi să găsească metode noi de predare.

Salariile profesorilor în Finlanda sunt atrăgătoare, dar nu sunt cu mult mai ridicate faţă de salariile din alte ţări vest europene. 

În Coreea de Sud, educaţia de la şcoală este completată cu cea realizată în centre numite „hagwon”. Hagwon este o instituţie axată pe profit, care oferă programe de pregătire educaţională suplimentară pentru copiii care doresc să îşi îmbunătăţească notele. Aceste hagwon îndeplinesc mai multe funcţii: oferă educaţie suplimentară copiilor care au nevoie să se ţină de curriculumul şcolii, ajutor suplimentar pentru cei care nu reuşesc să ţină pasul, training în domenii care nu sunt oferite de şcoală şi pregătire pentru cei care doresc să intre la facultate. Majoritatea copiilor mici iau lecţii de pian aici, de arte marţiale, înot sau taekwondo. Hagwon-urile sunt importante pentru copii, fiindcă îi ajută pe aceştia să socializeze şi să îşi găsească noi prieteni. Există şi centre pentru adulţi, iar majoritatea, atât cele pentru copii, cât şi pentru adulţi oferă ajutor în domenii precum matematica, limbi străine, ştiinţe sau arte. Copiii pot petrece timpul aici după şcoală, uneori şi până la ora 11 seara.

Şcolile sunt evaluate anual de către comisii externe de monitorizare, pe baza unor planuri de evaluare realizate de Ministerul Educaţiei. Evaluările şcolilor cuprind practicile de predare şi învăţare, curriculum-ul şi nevoile elevilor şi nu au ca scop sancţionarea şcolilor, ci oferirea de recomandări pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Rezultatele evaluărilor sunt raportate public. Cadrele didactice sunt evaluate de către directorii şcolilor, iar cei cu performanţe ridicate pot primi bonusuri şi oportunitatea de a studia în străinătate.

Părinţii sunt implicaţi în educaţia copiilor, putând face parte din grupuri de părinţi care monitorizează activitatea şcolilor sau beneficiind de programe de pregătire şi servicii de consiliere. O altă modalitate prin care părinţii îndeplinesc un rol important în educaţia copiilor este alegerea hagwon-ului şi suportarea costurilor pregătirilor extracurriculare. Părinţii din Coreea de Sud pot ajunge să dedice până la 22% din venitul familiei pentru educaţie.

În Polonia, dupa căderea comunismului, a avut loc o reformă a învăţământului, prelungind învăţământul obligatoriu cu un an în plus faţă de cei 8 şi oferind şanse egale tuturor elevilor de a intra la facultate. La prima evaluare PISA din 2000, Polonia a obţinut rezultate sub media europeană în toate domeniile (citit, matematică şi ştiinţe). Până în 2012, Polonia a obţinut în clasamentul PISA la ştiinţă şi citit locuri în top 10 şi a fost pe locul 13 la matematică.

Ciclul primar începe la 7 ani şi se încheie la 12, fiind urmat de gimnaziu (pentru elevii cu vârsta între 12-15 ani). După gimnaziu, există mai multe opţiuni pentru elevi: liceul „academic” care durează 3 ani, liceul de specialitate (3 ani) care oferă pregătire vocaţională generalizată şi academică, liceul tehnic (care durează 4 ani), care oferă pregătire tehnică şi program academic şi şcoala vocaţională de bază (care durează 2-3 ani). Oricare ar fi liceul sau şcoala profesională urmată, elevii au cu toţii acces la învăţământul universitar, în urma susţinerii unui examen. Polonia a adoptat sistemul Bologna, iar după 3 ani de facultate, studenţii pot urma masteratul 2 ani.

În încheiere, iată un text despre rolul educaţiei în Finlanda: “Educaţia înseamnă să respecţi nevoile fiecărui copil în parte şi să oferi şansa ca fiecare să se dezvolte ca persoane unice. Cadrele didactice trebuie să îi ghideze pe elevi să îşi dezvolte abilităţi sociale şi interactive, să îi încurajeze să acorde atenţie nevoilor celor din jur şi să le pese de alţii, precum şi să dezvolte o atitudine pozitivă referitoare la alţi oameni, alte culturi şi medii diferite. Scopul de a oferi oportunităţi de dezvoltare a independenţei este acela de a permite copiilor să aibă grijă de ei, iar pe măsură ce devin adulţi, să fie capabili să ia decizii responsabile, să participe productiv în societate ca cetăţeni activi şi să aibă grijă de alţi oameni care au nevoie de ajutor” (Anneli Niikko, „Finnish Daycare: Caring, Education and Instruction).

Surse:
Fatherly.com, NCEE.org, www.suntparinte.ro

Distribuie articolul: